ROȘCÁT, -Ă, roșcați, -te, adj. Cu reflexe roșietice. ♦ (Substantivat) Persoană cu păr blond sau castaniu cu nuanțe roșietice. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate în roșu. – Cf. roșu, roșcă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

ROȘCÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival În care predomină culoarea roșiatică; roșcovan. Cu părul ~. /roșu + suf. ~at
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROȘCÁT adj. 1. cărămiziu, roșiatic, (livr.) bric, (reg.) roșiu, (prin Olt.) roșcav, (înv.) roșcatic. (De culoare ~.) 2. arămiu, roșcovan, roșiatic, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț. (Cu părul ~.) 3. roib, (reg.) roibat. (Cal ~.) 4. frez, roșiatic, trandafiriu. (O rochie ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

roșcát adj. m., pl. roșcáți; f. sg. roșcátă, pl. roșcáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink