RIZÁCĂ, rizace, s. f. (Reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălțile. 2. Unealtă folosită de pescari la tăierea frânghiilor cu care sunt fixate carmacele de pari. – Din ucr. rizak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RIZÁCĂ ~ce f. reg. 1) Unealtă asemănătoare coasei, folosită pentru tăierea stufului și a papurii; târpan; sabiță. 2) Unealtă folosită de pescari pentru a tăia frânghiile cu care sunt fixate carmacele de pari. /<ucr. rizak
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RIZÁCĂ s. v. cosor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rizácă s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink