RINO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) nas”, „nazal”. [Var. rin-. / < fr. rhino-, it. rino-, cf. gr. rhis, rhinos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RIN(O)-, -RÍN elem. „nas, trompă”. (< fr. rhin/o/-, -rhine, cf. gr. rhis, rhinos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RINO- elem. rin(o)-.
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍNĂ, rine, s. f. Jgheab prin care metalele și aliajele topite se scurg din cuptoare în oalele de turnare sau de transport. – Din germ. Rinne.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

rínă s. f., g.-d. art. rínei; pl. ríne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink