6 definiții pentru «rictus»   declinări

RÍCTUS, rictusuri, s. n. Contracție a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat. – Din fr., lat. rictus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍCTUS ~uri n. 1) Contracție a mușchilor feței (caracteristică pentru unele boli ale sistemului nervos), care dă impresia unui râs nefiresc. 2) Grimasă a feței, provocată de un râs silit. /<fr., lat. rictus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍCTUS s.n. Strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. [< fr., lat. rictus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍCTUS s. n. strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. (< fr., lat. rictus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RÍCTUS s. v. grimasă, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ríctus s. n., pl. ríctusuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink