REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând. – Din fr. résumé.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁT ~e n. Prezentare scurtă a conținutului unei lucrări; expunere sumară; compendiu. ◊ În ~ pe scurt. /<fr. résumé
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁT s.n. Reluare pe scurt, scrisă sau orală, a unei lucrări, a unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ♦ În rezumat = pe scurt. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. résumé].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁT s. n. redare pe scurt, în scris sau oral, a conținutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ în ~ = pe scurt. (< fr. résumé)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁT adj., s. 1. adj. v. prescurtat. 2. s. prescurtare, (înv.) sinopsă, scriere în scurt. (~ al unei cărți.) 3. s. v. sinteză. 4. s. (înv.) prescurt. (În ~ ...)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rezumát s. n., pl. rezumáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁ, rezúm, vb. I. Tranz. 1. A reda pe scurt esențialul unei lucrări, al unei expuneri. ♦ Refl. A se limita, a se mărgini la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a sintetiza, a însuma. – Din fr. résumer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A REZUMÁ rezúm tranz. 1) (cele scrise sau spuse) A reda pe scurt relevând punctele principale; a expune în mai puține cuvinte; a recapitula. 2) înv. A conține în sine; a cuprinde; a întruni; a îngloba; a însuma; a comporta; a conține. /<fr. résumer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE REZUMÁ se rezúmă intranz. A avea drept esență; a se reduce. /<fr. résumer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁ vb. I. tr. 1. A reda pe scurt esențialul unei expuneri orale sau scrise. ♦ refl. A se limita la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a însuma. [P.i. rezúm, 3,6 -mă. / < fr. résumer, cf. lat. resumere – a relua].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁ vb. I. tr. 1. a reda pe scurt esențialul unei expuneri. 2. a cuprinde (în sine); a însuma, a sintetiza. II. refl. a se limita la..., a se mulțumi cu... (< fr. résumer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁ vb. 1. v. prescurta. 2. v. recapitula. 3. v. limita. 4. v. reduce.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. și pl. rezúmă; conj. prez. 3 sg. și pl. rezúme
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REZUMÁT, -Ă, rezumați, -te, adj. v. REZUMA. – [DEX '98]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink