6 definiții pentru «rezită»   declinări

REZÍTĂ, rezite, s. f. Rășină sintetică obținută prin condensarea la cald a formaldehidei și întrebuințată la fabricarea izolatoarelor electrice, a plăcilor de gramofon etc. – Din fr. récite, germ. Resit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REZÍTĂ ~e f. Rășină sintetică, obținută prin condensarea la cald a fenolului cu formaldehida, având diferite întrebuințări (la fabricarea izolatoarelor electrice, a unor obiecte de uz casnic etc.). /<fr. résite, germ. Resit
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REZÍTĂ s.f. Rășină sintetică obținută prin condensarea la cald a formaldehidei cu fenoli. [Var. rezit s.n. / cf. fr. résite, germ. Resit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REZÍTĂ s. f. rășină sintetică, produs final în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida. (< fr. résite, germ. Resit)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REZÍTĂ s. (CHIM.) bachelită C.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rezítă s. f., pl. rezíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink