REUNIFICÁRE, reunificări, s. f. Acțiunea de a reunifica și rezultatul ei. – V. reunifica.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reunificáre s. f., pl. reunificări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REUNIFICÁ, reunífic, vb. I. Tranz. A unifica din nou. – Re1- + unifica (după fr. réunifier).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REUNIFICÁ vb. tr. a unifica din nou. (< fr. réunifier)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reunificá vb., ind. prez. 1 sg. reunífic, 3 sg. și pl. reunífică
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink