REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

REPARATÓRIU, -IE adj. Reparator. [Pron. -riu. / cf. fr. réparatoire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REPARATÓRIU, -IE adj. reparator. (< fr. réparatoire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

reparatóriu (med., jur.) adj. m. [-riu pron. -rĩu], f. reparatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. reparatórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink