RENASCENTÍST, -Ă, renascentiști, -ste, adj. Referitor la Renaștere, care aparține Renașterii, care este în spiritul Renașterii. – După germ. renaissancistisch.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RENASCENTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de Renaștere; propriu Renașterii. /Din Renaștere
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RENASCENTÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care susține spiritul Renașterii. /Din Renaștere
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RENASCENTÍST, -Ă adj. Referitor la Renaștere; renascentin. [< Renaștere].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RENASCENTÍST, -Ă adj. care aparține Renașterii. (< sp. renascentista)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RENASCENTÍST adj. (rar) renascentin. (Cultura ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
renascentíst adj. m., pl. renascentíști; f. sg. renascentístă, pl. renanscentíste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink