REMAIÉRE, remaieri, s. f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiat. – V. remaia.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REMAIÉRE s.f. Acțiunea de a remaia și rezultatul ei; remaiaj. [Pron. -ma-ie-. / < remaia].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REMAIÉRE s. remaiaj. (~ ciorapilor.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
remaiére s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiérii; pl. remaiéri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REMAIÁ, remaiez, vb. I. Tranz. A repara ciorapii sau un tricot, ridicând și prinzând cu un instrument special ochiurile rupte ori scăpate sau firele deșirate. – Din fr. remailler.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A REMAIÁ ~iéz tranz. (ciorapi și alte obiecte tricotate) A repara prinzând ochiurile scăpate sau rupte. /<fr. remmailler
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REMAIÁ vb. I. tr. A reface la un ciorap sau la orice tricot ochiurile rupte sau scăpate. [Pron. -ma-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. remailler].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REMAIÁ vb. tr. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate. (< fr. remailler)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
remaiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, 3 sg. și pl. remaiáză, 1 pl. remaiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. și pl. remaiéze; ger. remaínd; part. remaiát
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
remaiere, remaieri s. f. (er.) act sexual.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a remaia ochiul expr. (er. glum.) a avea contact sexual.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink