RELUÁRE, reluări, s. f. Acțiunea de a relua și rezultatul ei. – V. relua.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁRE ~ări f. v. A RELUA. ◊ A prezenta în ~ a retransmite emisiuni radiofonice sau televizate /v. a relua
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁRE s.f. Acțiunea de a relua și rezultatul ei. ♦ Reprezentare a unei piese de teatru care nu s-a mai jucat de multă vreme. [< relua].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁRE s. f. acțiunea de a relua. ◊ reprezentare a unei piese de teatru care nu s-a mai jucat de multă vreme. (< relua)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁRE s. 1. recucerire, reocupare. (~ orașului pierdut.) 2. reîncepere. (~ lucrului.) 3. v. reîncepere. 4. v. continuare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reluáre s. f. luare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁ, reiáu, vb. I. Tranz. 1. A lua din nou, a lua înapoi. 2. A începe din nou; a continua, a urma (după o întrerupere). – Re1 + lua (după fr. reprendre).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A RELUÁ reiáu tranz. 1) A lua din nou. 2) (activități întrerupte) A continua după o întrerupere. ~ lucrul. [Sil. -lu-a] /re- + a lua
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁ vb. I. tr. A lua din nou; a lua înapoi. ♦ A reîncepe; a continua. [Pron. -lu-a, p.i. reiáu, 2 -iei, 3 -ia, conj. reia. / după fr. reprendre].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁ vb. tr. 1. a lua din nou (în mână). ◊ a lua înapoi. ◊ a reocupa (un loc în spațiu). 2. a reîncepe; a continua. (< re1- + lua)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RELUÁ vb. 1. v. recuceri. 2. a reîncepe, (prin Olt.) a prencepe, (înv.) a reapuca. (A ~ lucrul.) 3. v. reîncepe. 4. v. continua.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A relua ≠ a abandona
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reiáu, 1 pl. reluăm (sil. -lu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. reiá; ger. reluând (sil. -lu-ând)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-și relua studiile la facultate expr. (intl.) a începe o nouă perioadă de detenție.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink