RELEVÁ, relév, vb. I. Tranz. A pune în lumină, a scoate în evidență; a evidenția, a observa, a remarca, a sublinia. – Din fr. relever.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

A RELEVÁ relév tranz. A distinge din setul elementelor de același fel; a scoate la iveală; a pune în evidență; a evidenția; a reliefa; a remarca. /<fr. relever
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RELEVÁ vb. I. 1. tr. A scoate în relief, a evidenția; a remarca. 2. refl. A se dovedi, a se manifesta ca... 3. intr. (Rar) A ține de ceva, a depinde; a proveni din... [P.i. relév, -vez, 3,6 -vă. / < fr. relever, cf. lat. relevare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RELEVÁ vb. I. tr. a scoate în evidență, a reliefa, a evidenția, a sublinia. II. refl. a se dovedi, a se manifesta ca... (< fr. relever)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RELEVÁ vb. 1. v. accentua. 2. v. semnala. 3. v. sesiza. 4. v. denota.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A releva ≠ a voala, a tăinui
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

relevá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. relévă; conj. prez. 3 sg. și pl. reléve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink