REJUDECÁT, -Ă, rejudecați, -te, adj. 1. (Jur.; despre procese) Care s-a judecat din nou. 2. Care a fost judecat, gândit încă o dată (pentru a fi aprofundat, corectat etc.). – V. rejudeca.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REJUDECÁ, rejúdec, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A judeca din nou un proces. 2. A judeca încă o dată pentru a aprofunda sau a elimina erorile. – Re1- + judeca.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REJUDECÁ vb. I. tr. A judeca a doua oară. [< re- + judeca, după fr. rejuger].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REJUDECÁ vb. tr. 1. a judeca din nou un proces. 2. a judeca încă o dată pentru a înlătura erorile. (< re1- + judeca)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rejudecá vb., ind. prez. 1sg. rejúdec, 3 sg. și pl. rejúdecă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink