7 definiții pentru «regrupa»   conjugări

REGRUPÁ, regrupez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) grupa din nou. – Din fr. regrouper.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A REGRUPÁ ~éz tranz. 1) A grupa din nou. 2) A face să se regrupeze. /re- + a grupa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE REGRUPÁ se ~eáză intranz. A se grupa din nou. /re- + a se grupa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REGRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) grupa din nou. [Cf. fr. regrouper].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REGRUPÁ vb. tr., refl. a (se) grupa din nou. (< fr. regrouper)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REGRUPÁ vb. v. reuni.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

regrupá vb. (sil. -gru-), ind. prez. 1 sg. regrupéz, 3 sg. și pl. regrupeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink