REFRACTOMÉTRU, refractometre, s. n. Instrument optic pentru măsurarea indicelui de refracție al substanțelor. – Din fr. réfractomètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REFRACTOMÉTRU ~e n. Instrument optic pentru determinarea indicilor de refracție ai substanțelor. /<fr. réfractometre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REFRACTOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea indicilor de refracție ai substanțelor, în special lichide. [< fr. réfractomètre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REFRACTOMÉTRU s. n. instrument folosit în refractometrie. (< fr. réfractomètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

refractométru s. n. (sil. -frac-, -tru), art. refractométrul; pl. refractométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink