6 definiții pentru «reescont»   declinări

REESCÓNT, reesconturi, s. n. (Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o bancă cumpără de la o altă bancă o cambie, o trată sau alt efect de comerț scontat anterior la acea bancă. – Din fr. réescompte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REESCÓNT ~uri n. Operație prin care banca centrală a unei țări cumpără de la o bancă comercială cambii scontate anterior de la aceeași bancă. /<fr. réescompte
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REESCÓNT s.n. (Fin.) Scontare la o bancă a unei polițe deja scontate. [Pron. re-es-. / < fr. réescompte].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REESCÓNT s. n. scontare la o bancă a unei polițe deja scontate. (< fr. réescompte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REESCÓNT s. v. reescontare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reescónt s. n., pl. reescónturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink