REDOBÂNDÍRE, redobândiri, s. f. Acțiunea de a redobândi și rezultatul ei. – V. redobândi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REDOBÂNDÍRE s. v. recăpătare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
redobândíre s. f. dobândire
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REDOBÂNDÍ, redobândesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a obține din nou un lucru pierdut, o situație, o stare etc.; a recâștiga. – Re1- + dobândi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A REDOBâNDÍ ~ésc tranz. A dobândi din nou; a recâștiga; a recupera; a recăpăta. /re- + a dobândi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REDOBÂNDÍ vb. v. recăpăta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
redobândí vb. dobândi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink