6 definiții pentru «rectrice»   declinări

RECTRÍCE, rectrice, s. f. (Ornit.) Fiecare dintre penele mari, late și puternice, din coada păsărilor, care dirijează zborul acestora. – Din fr. rectrice, lat. rectrix, -icis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECTRÍCE f. Fiecare dintre penele mari din coada păsărilor, care dirijează zborul. /<fr. rectrice, lat. rectrix, ~icis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECTRÍCE s.f. Fiecare dintre penele din coada păsărilor care servesc la dirijarea zborului. [< fr. (pennes) rectrices, cf. lat. rectrix].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECTRÍCE s. f. fiecare dintre penele mari ale cozii păsărilor. (< fr. rectrice, lat. rectrix)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rectríce s. f., g.-d. art. rectrícei; pl. rectríce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

RECTRÍCE s. f. (ORNIT.) (‹ lat. rectrix, direcție) Fiecare dintre penele mari și puternice ale cozii unei păsări, cu rol de cârmă și de echilibru. La unele specii (ex. la păun, la pasărea-liră), r. masculului sunt foarte lungi, având rol de ornament; uneori sunt etalate („rotite”) în cursul paradelor nupțiale.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink