RECRUDESCÉNT, -Ă, recrudescenți, -te, adj. (Med.; adesea fig.) Care prezintă o recrudescență; care își reia forța, intensitatea. – Din fr. recrudescent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUDESCÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre boli, epidemii, stări etc.) Care ține de recrudescență; propriu recrudescenței. /<fr. recrudescent
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUDESCÉNT, -Ă adj. (Despre o boală, o stare etc.) Care își reia forța, intensitatea. [< fr. recrudescent].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUDESCÉNT, -Ă adj. (despre o boală, o stare) care își reia intensitatea. (< fr. recrudescent)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUDESCÉNT adj. v. agravat, înrăutățit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

recrudescént adj. m. (sil. -cru.-), pl. recrudescénți; f. sg. recrudescéntă, pl. recrudescénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink