RECLAMAGÍU¹, reclamagii, s. m. (Fam.) Persoană care face reclamații nefondate, neserioase, care are mania de a reclama (2). – Reclama + suf. -giu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECLAMAGÍU², reclamagii, s. m. (Fam.) Persoană care își face reclamă, publicitate; lăudăros. – Reclamă + suf. -agiu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RECLAMAGÍU¹ ~i m. fam. Persoană care face reclamații (fără a avea motive suficiente). /a reclama + suf. ~giu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECLAMAGÍU² ~i m. fam. Persoană care își face reclamă. /reclamă + suf. ~agiu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reclamagíu (lăudăros, persoană care are mania de a reclama), s. m. (sil. -cla-) art. reclamagíul; pl. reclamagíi, art. reclamagíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

reclamagiu, reclamagii s. m. 1. persoană care face reclamații fără un motiv serios, care are mania de a reclama 2. lăudăros, persoană care își face singură reclamă / publicitate
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink