RECAPITULATÍV, -Ă, recapitulativi, -e, adj. Care recapitulează, care are rolul de a recapitula; p. ext. rezumativ. – Din fr. récapitulatif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

RECAPITULATÍV ~ă (~i, ~e) (despre o lecție, un capitol etc.) Care servește pentru a recapitula; care reprezintă o recapitulare; rezumativ. Tabel ~. /<fr. récapitulatif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECAPITULATÍV, -Ă adj. Care recapitulează; pentru recapitulare; (p. ext.) rezumativ. [< fr. récapitulatif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECAPITULATÍV, -Ă adj. care recapitulează; pentru recapitulare; rezumativ. (< fr. récapitulatif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECAPITULATÍV adj. rezumativ. (Tabel ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

recapitulatív adj. m., pl. recapitulatívi; f. sg. recapitulatívă, pl. recapitulatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink