RECĂDEÁ, recád, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Re1- + cădea.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RECĂDEÁ vb. I. intr. A cădea din nou. ♦ (Fig.) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. [< re- + cădea].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RECĂDEÁ vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
recădeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recád, 1 pl. recădém; conj. prez. 3 sg. și pl. recádă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink