REANIMATÓR, -OÁRE, reanimatori, -oare, s. m. și f. Medic specialist în reanimare. [Pr.: re-a-] – Din fr. réanimateur.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REANIMATÓR ~i m. Medic specializat în reanimare. [Sil. re-a-] /<fr. réanimateur
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REANIMATÓR s.m. Medic specialist în reanimare. [< reanima + -tor].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REANIMATÓR, -OÁRE s. m. f. medic specialist în reanimare. (< fr. réanimateur)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reanimatór s. m., pl. reanimatóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reanimatoáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reanimatoárei; pl. reanimatoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
anestezíst-reanimatór s.m. (med.) Medic sau asistent medical care practică atât anestezia, cât și reanimarea bolnavilor ◊ „Misiunea medicului anestezist-reanimator era să asigure rezistența organismului.” Sc. 7 IV 63 p. 2; v. și R.l. 12 XII 80 p. 2 (din anestezist + reanimator; DM)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink