REALIPÍRE, realipiri, s. f. Acțiunea de a realipi și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. realipi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

realipíre s. f. (sil. re-a-) alipire
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REALIPÍ, realipesc, vb. IV. Tranz. A alipi din nou, a alipi la loc. [Pr.: re-a-] – Re¹- + alipi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

realipí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. realipésc; conj. prez. 3 sg. și pl. realipeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink