REACȚIONÁ, reacționez, vb. I. Intranz. A răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la acțiune din afară. ♦ A lua o atitudine față de o situație sau de o împrejurare; a replica; a riposta. [Pr.: re-ac-ți-o-na] – Din fr. réactionner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Valery | Semnalează o greșeală | Permalink

A REACȚIONÁ ~éz intranz. 1) A manifesta o schimbare (ca răspuns la o acțiune sau la o excitare exterioară). 2) (despre persoane) A-și expune categoric punctul de vedere; a lua atitudine (față de o situație sau de o împrejurare); a replica; a riposta. ~ violent. /Din reacție
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REACȚIONÁ vb. I. intr. A răspunde la o acțiune sau la o excitare exterioară într-un anumit fel. ♦ A lua atitudine; a riposta. [Pron. re-ac-ți-o-. / < reacție + -ona, după fr. réagir, it. reagire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REACȚIONÁ vb. intr. a răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la o acțiune din afară. ◊ a lua atitudine; a riposta. (< fr. réactionner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

reacționá vb. (sil. re-ac-ți-o-), ind. prez. 1 sg. reacționéz, 3 sg. și pl. reacționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink