REABONÁRE, reabonări, s. f. Acțiunea de a se reabona și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reabona.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REABONÁRE s.f. Acțiunea de a se reabona. [< reabona].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reabonáre s. f., g.-d. art. reabonării
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REABONÁ, reabonez, vb. I. Refl. A se abona din nou. [Pr.: re-a-] – Re1- + abona. Cf. fr. réabonner.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REABONÁ vb. I. refl. A se abona din nou. [Pron. re-a-. / cf. fr. réabonner].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REABONÁ vb. refl. a se abona din nou. (< fr. réabonner)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reaboná vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reabonéz, 3 sg. și pl. reaboneáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink