RÁZNA adv. 1. (Pe lângă verbe de mișcare) Fără să știe încotro se duce, neținând seama de drum, de direcție; la întâmplare. ◊ Expr. A o lua razna = a) a pleca la întâmplare, fără țintă; b) fig. a apuca pe o cale greșită, a proceda în mod nejudecat; a decădea. 2. La o parte, la o oarecare distanță de...; departe. – Din sl. razĩno.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÁZNA adv. 1) (folosit cu unele verbe ale mișcării) Fără a ști încotro merge; fără o țintă precisă; în bobote; la întâmplare. ◊ A o lua (sau a o apuca) ~ a) a merge la întâmplare; b) a apuca pe o cale greșită; a devia; a se abate; c) a judeca în mod eronat. 2) La o parte; într-o parte de ...; departe. A se ține ~. / <sl. razino
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÁZNA adv. haihui. (Umblă ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
rázna adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÁZNĂ, razne, s. f. (Rar) Răzlețire. ♦ Fig. Deviere, digresiune. – V. răzni.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RẤZNĂ, râzne, s. f. (Reg.) Vagonet cu care se transportă piatra și minereul de la locul de extracție până la gura unei mine. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ráznă, rázne, s.f. (pop.) 1. răzlețire, împrăștiere; deviere, divagare. 2. felie de măr.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ráznă s. f., g.-d. art. ráznei; pl. rázne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
râznă s. f., g.-d. art. râznei; pl. râzne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a o lua razna expr. 1. (fig.) a o apuca pe o cale greșită, a decădea. 2. a înnebuni.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink