RADIOTRANSMISIÚNE, radiotransmisiuni, s. f. 1. Transmitere la distanță prin unde electromagnetice a unor sunete, a unor semnale sau a unor imagini. 2. (Impr.) Transmisiune de radiodifuziune; program transmis printr-un sistem de radiodifuziune. [Pr.: -di-o-trans-mi-si-u-] – Din fr. radiotransmission.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOTRANSMISIÚNE ~i f. 1) Transmisiune a unor sunete sau imagini prin unde radio. 2) Program transmis prin radio; emisiune radiofonică; radioemisiune. [Sil. -di-o-] /<fr. radiotransmission
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOTRANSMISIÚNE s.f. Transmitere prin radio a unor sunete, a unor imagini etc. [Pron. -si-u-, var. radiotransmisie s.f. / cf. fr. radiotransmission].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOTRANSMISIÚNE s. f. transmitere prin radio a unor sunete, semnale sau imagini. (< fr. radiotransmission)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

radiotransmisiúne/radiotransmísie (-di-o-tran-smi-si-u-/-trans-mi-//-si-e) s. f., g.-d. art. radiotransmisiúnii/radiotransmísiei; pl. radiotransmisiúni/radiotransmísii
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

radiotransmisiúne s. f. (sil. -di-o-, -si-u-; mf. -trans-), g.-d. art. radiotransmisiúnii; pl. radiotransmisiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink