RADIOGHIDÁJ, radioghidaje, s. n. Dirijare de la distanță, prin mijloace radiotehnice, a unui vehicul. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioguidage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOGHIDÁJ ~e n. Dirijare de la distanță a unui vehicul cu ajutorul undelor radio. [Sil. -di-o-] /<fr. radioguidage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOGHIDÁJ s.n. Conducerea unui vehicul în mișcare cu ajutorul undelor de radio. [Cf. fr. radioguidage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOGHIDÁJ s. n. dirijate de la distanță, prin mijloace radiotehnice, a aparatelor de zbor fără pilot (avioane, rachete etc.). (< fr. radioguidage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

radioghidáj s. n. (sil. -di-o-), pl. radioghidáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

RADIOGHIDAJ dirijarea de la distanță prin mijloace radiotehnice a aparatelor de zbor fără pilot (rachete, proiectile-rachetă, avioane fără pilot etc.) Principalele tipuri de radioghidaje sunt: autonom (programul de dirijare este calculat anticipat și introdus în servomecanismul cu program al aparatului înainte de lansare), prin comandă (aparatul este dirijat prin semnale emise, de regulă, de la locul lansării), automatizat (aparatul este dotat cu aparatură capabilă să sesizeze abaterea de la traiectori impusă și să-i corecteze direcția pentru a urmări și atinge ținta) și autoghidaj (aparatul este dotat cu dispozitive care îi permit să descopere ținta și să se orienteze singur spre aceasta).
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink