RADIOFICÁȚIE, radioficații, s. f. Radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – Din rus. radiofikațiia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOFICÁȚIE ~i f. Sistem de radio-recepție prin linii de distribuție de la o stație centrală. [Sil. -di-o-] /< rus. radiofikațija
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOFICÁȚIE s.f. Sistem de radiorecepție în care un singur aparat receptor puternic servește mai multe difuzoare, instalate la distanță și legate de el prin conductoare electrice. [Gen. -iei. / < rus. radiofikațiia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOFICÁȚIE s. f. sistem de radiorecepție în care un singur aparat receptor puternic servește mai multe difuzoare, instalate la distanță și legate de el prin conductoare electrice. (< rus. radiofikațiia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOFICÁȚIE s. radiodistribuție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

radioficáție s. f. (sil. -di-o-, -ți-e), art. radioficáția (sil. -ți-a), g.-d. art. radioficáției; pl. radioficáții, art. radioficáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink