RADIOELÉCTRIC, -Ă, radioelectrici, -ce, adj. Care aparține radioelectricității, privitor la radioelectricitate, studiat de radioelectricitate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioélectrique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RADIOELÉCTRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de radioelectricitate; propriu radioelectricității. [Sil. -di-o-] /<fr. radio-électrique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RADIOELÉCTRIC, -Ă adj. Referitor la radioelectricitate. [Cf. fr. radioélectrique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RADIOELÉCTRIC, -Ă adj. referitor la radioelectricitate. (< fr. radioélectrique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
radioeléctric adj. m. (sil. -di-o-) electric
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
radioelectrice, instrumente v. electrofone, instrumente.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink