RADIOACTÍV, -Ă, radioactivi, -e, adj. 1. (Despre unele elemente) Cu proprietăți de radioactivitate. ♦ (Despre zăcăminte, izvoare) Care conține corpuri cu proprietăți de radioactivitate. 2. Care aparține radioactivității, privitor la radioactivitate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioactif, germ. radioaktiv.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOACTÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de radioactivitate; propriu radioactivității. [Sil. -di-o-] /<fr. radioactif, germ. radioaktiv
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOACTÍV, -Ă adj. Referitor la radioactivitate. ♦ (Despre elemente) Care prezintă radioactivitate. [Cf. fr. radioactif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADIOACTIV, -Ă, radioactivi, -e, adj. 1. (Despre elemente) Care prezintă radioactivitate. 2. Referitor la radioactivitate. (din fr. radioactif, germ. radioaktiv)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

radioactív adj. m. (sil. -di-o-) activ
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOTOP RADIOACTÍV s. (FIZ.) radioizotop.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink