6 definiții pentru «radicaliza»   conjugări

RADICALIZÁ, radicalizez, vb.I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină radical (I 2). – Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A RADICALIZÁ ~éz tranz. A face să se radicalizeze. /radical + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE RADICALIZÁ mă ~éz intranz. (despre persoane sau despre grupări politice) A adopta o atitudine radicală; a deveni radical. /radical + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADICALIZÁ vb. I. tr. A atrage pe cineva la o reformă democratică radicală; a revoluționa. [Cf. germ. radikalisieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADICALIZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni radical, intransigent; a revoluționa. (< fr. radicaliser, germ. radikalisieren)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

radicalizá vb., ind. prez. 1 sg. radicalizéz, 3 sg. și pl. radicalizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink