RADICÁȚIE s. f. Dispoziție a rădăcinilor unei plante. – Din fr. radication.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RADICÁȚIE f. Dispoziție a rădăcinii unei plante. /<fr. radication
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RADICÁȚIE s.f. Dispoziție a rădăcinilor unei plante. [Gen. -iei. / < fr. radication].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RADICÁȚIE s. f. mod de dispoziție și ramificare a rădăcinilor. (< fr. radication)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

radicáție s. f. (sil. -ți-e), art. radicáția (sil. -ți-a), g.-d. radicáții, art. radicáției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink