3 intrări

11 definiții

RĂTÚND, -Ă adj. v. rotund.

RĂTÚND, -Ă adj. v. rotund.

RĂTÚND, -Ă adj. V. rotund.

ROTÚND2, -Ă, rotunzi, -de, adj. 1. De forma unui cerc, a unei sfere, a unui disc. Tudor intră în cortul rotund al lui Tomșa. SADOVEANU, O. VII 25. Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe pintre anii trecători. ALECSANDRI, P. A. 112. Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. ♦ (Despre dealuri, coline etc.) Cu creasta fără muchii sau colțuri; rotat. Iașul se întinde în albia făcută de cîteva dealuri rotunde, dar mai ales între povîrnișul Copoului și valea bătută a șerpuitului Bahlui. CĂLINESCU, I. C. 62. Un deal rotund, îmbrăcat in brazi, se culcă în fața apei. VLAHUȚĂ, O. A. II 168. ♦ (Mat.; despre o curbă plană sau despre o suprafață) Care are toate punctele la aceeași distanță de un punct dat. ♦ Fig. Care se rotește de jur împrejur, circular. Cîrciumarul constată dintr-o privire rotundă că n-a rămas nimeni neplătit. REBREANU, R. I 137. 2. (Despre ființe sau despre unele părți ale trupului lor) Împlinit, grăsuț, dolofan, durduliu. Obraji rotunzi.Al vieții vis de aur ca un fulger, ca o clipă-i, Și-l visez, cînd cu-a mea mînă al tău braț rotund îl pipăi. EMINESCU, O. I 82. 3. (Despre cifre, sume, cantități etc.) Fără fracțiuni sau subdiviziuni; întreg, complet. Totalul va fi dat în număr rotund. ♦ De o valoare importantă. Oricît de ieftină va fi fost căsuța de mahala pe care și-o va cumpăra în curînd, ea va trebui să fie plătită cu o sumă de bani rotundă. CĂLINESCU, I. C. 112. Pl. și: (m.) rotunji (ODOBESCU, S. I 390). – Variantă: (învechit și regional) rătúnd, -ă (KOGĂLNICEANU, S. 5) adj.

RĂTÚNDE vb. v. reteza, rotunji.

rătund a. V. rotund. [Vechiu-lat. RETUNDUS = clasic ROTUNDUS].

rătúnd, -ă adj. (lat. rŏtŭndus, d. rota, roată; it. rotondo și tondo, sard. tundu; lat. pop. rĕtŭndus, pv. redon, vfr. reond, nfr. rond, sp. pg. redondo. Rom. ă poate proveni din ŏ, ca lăcustă, păturniche din locusta, coturnix, nu numaĭ de cît [!] din ĕ din retundus. V. rond). De forma roateĭ saŭ a sfereĭ: cercu, sfera, cilindru, conu îs figurĭ rătunde. Compus din liniĭ curbe: un obraz rătund. Fără fracțiunĭ orĭ subdiviziunĭ: o sumă rătundă. – Forma rotund, cum zic uniĭ, nu e pop., nicĭ fam.

rătunzésc v. tr. (d. rătund). Fac rătund: a rătunzi un disc de hîrtie. Fig. Măresc astupînd golurile: a-țĭ rătunzi proprietățile, moșia. Suprim fracțiunile: a rătunzi o sumă. Înfrumusețez: a rătunzi o frază. În vest și -jésc (ca veștejesc față de -zesc).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

rătúnde vb. v. RETEZA. ROTUNJI.

ROTÚND adj. 1. circular, (livr.) orbiculár. (Corpul descrie în spațiu o linie ~.) 2. circular, (rar) rond, (pop.) rotilát, rotocól, (reg.) rotocolít. (Un spațiu ~.) 3. sferic, (reg.) tărtănéț. (Cap ~.) 4. corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, umflat, voluminos, (pop.) trúpeș, (reg.) încălát. (O femeie ~.) 5. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, (reg.) brusnát, bucălíu, durd, (prin Olt.) vîrláv. (Copil ~.) 6. gras, împlinit, plin, rotunjit. (Brațe ~.) 7. întreg. (O cifră ~.)

rotúnd adj. v. GLOBULAR. SFERIC. SFERIFORM.

Intrare: rătunzi
rătunzi
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: rătund
rătund
adjectiv (A3) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rătund rătundul rătundă rătunda
plural rătunzi rătunzii rătunde rătundele
genitiv-dativ singular rătund rătundului rătunde rătundei
plural rătunzi rătunzilor rătunde rătundelor
vocativ singular
plural
Intrare: rătunde
verb (VT627) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) rătunde rătundere rătuns rătunzând singular plural
rătunde rătundeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) rătund, rătunz (să) rătund, rătunz rătundeam rătunsei rătunsesem
a II-a (tu) rătunzi (să) rătunzi rătundeai rătunseși rătunseseși
a III-a (el, ea) rătunde (să) rătundă, rătunză rătundea rătunse rătunsese
plural I (noi) rătundem (să) rătundem rătundeam rătunserăm rătunseserăm, rătunsesem*
a II-a (voi) rătundeți (să) rătundeți rătundeați rătunserăți rătunseserăți, rătunseseți*
a III-a (ei, ele) rătund (să) rătundă, rătunză rătundeau rătunseră rătunseseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)