RĂSCROITÚRĂ, răscroituri, s. f. Răscroială. [Pr.: -cro-i-] – Răscroi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂSCROITÚRĂ s. v. răscroială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răscroitúră s. f. (sil. -cro-i-), g.-d. art. răscroitúrii; pl. răscroitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink