RĂSCROIÁLĂ, răscroieli, s. f. Acțiunea de a răscroi și rezultatul ei; tăietură adâncită în croiala unei haine, în special la mâneci și la gât; răscroitură. ♦ Bucată de material care cade când se răscroiește. [Pr.: -cro-ia-] – Răscroi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂSCROIÁLĂ s. răscroitură, (rar) scobitură. (~ unei haine.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

răscroiálă s. f., g.-d. art. răscroiélii; pl. răscroiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink