răntălí¹, răntălésc, vb. IV (reg.) a face dezordine.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

răntălí², răntălésc, vb. IV (reg.) a prăji; a face rântaș.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink