RĂDÁȘCĂ, rădaște, s. f. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, masculul prezentând două mandibule puternice ca niște coarne de cerb; răgace (Lucanus cervus). – Din bg. rodačka.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂDÁȘCĂ ~te f. Insectă de talie mare, de culoare neagră-castanie, masculul având coarne ramificate, curbate spre interior. /<bulg. ragațka
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RĂDÁȘCĂ s. (ENTOM.; Lucanus cervus) răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rădáșcă s. f., g.-d. art. rădáștei; pl. rădáște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

caradáșcă f., pl. ște (bg. garagaška. V. caragață. Est. Un fel de gîndac negru foarte mare care zboară noaptea și care se distinge pin [!] doŭă coarne marĭ cu care strînge ca cu un clește (lucanus cervus). – Și rădașcă, răgace și răgașcă (vest). V. bondar, carabană.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink