QUÓLIBET s. n. (Livr.) Joc de cuvinte răutăcios sau glumeț. [Pr.: cvó-] – Din fr. quolibet.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

QUOLIBET [pr.: cvólibet] n. Joc de cuvinte răutăcios sau glumeț; glumă proastă. /Cuv. fr.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

QUÓLIBET s.n. Joc de cuvinte răutăcios sau glumeț; glumă. [Pron. cvo-li-. / < fr. quolibet, cf. lat. quod libet – ceea ce place].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

QUÓLIBET [CVO-] s. n. 1. glumă insipidă, de prost gust; bufonerie vulgară. 2. (muz.) compoziție alcătuită din fragmente diferite, pentru a pune în valoare virtuozitatea interpretului ori cu scopul obținerii unui efect comic. (< fr. quolibet)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

QUÓLIBET s.n. 1. Glumă insipidă, de prost gust; bufonerie vulgară. 2. (Muz.) Compoziție alcătuită din fragmente diferite, pentru a pune în valoare virtuozitatea interpretului ori cu scopul obținerii unui efect comic. [Pr.: cvó-libet] (din fr. quolibet) [def. MDN]
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

quólibet s. n. [pron. cvólibet]
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

quodlibet (cuv. lat. [kvodlibet] „ceea ce place”), compoziție alcătuită din fragmente ale unor lucrări diferite (de obicei cu circulație mare) cu scopul de a pune în valoare virtuozitatea* interpretului sau – uneori – cu scopul obținerii unui efect comic. Își are originea la începuturile polif. occid. (motetele* sec. 13), dar voga a cunoscut-o în Germania sec. 17-18 (ex. ultima variațiune din Goldberg-Variationen de J.S. Bach este un q.).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink