EUSTATIE DE LA PUTNA (c. 1465-c. 1546, n. Bistrița), protopsalt român. A trăit la mănăstirea Putna (1493-1546). Culegeri de muzică bisericească pe texte grecești și slavone („Carte de cântece”, „Culegere de melodii bisericești”).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LETOPISEȚUL DE LA PUTNA (Povestire pe scurt despre domnii Moldovei), cronică anonimă în limba slavonă, scrisă probabil în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Păstrat în două variante: una prezentând evenimentele petrecute în istoria Moldovei între 1359 și 1518, iar alta între anii 1359 și 1526, ambele fiind prelucrări independente ale Analelor curții lui Ștefan cel Mare. Descoperite de I. Bogdan la Kiev și, respectiv, la Sankt-Petersburg.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Putna, m-re în jud. Suceava (com. Putna), ctitorie și necropolă a lui Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai importante ansambluri monastice din țară și centru artistic și cărturăresc. A fost construită în 1466-1469, refăcută în 1472 în urma unui incendiu, reconstruită de către Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan între 1654 și 1662 după numeroase pustiiri și reparată în 1756-1760, ne mai păstrând din epoca ctitorului său decât turnul tezaurului, ridicat în 1481. În com. Putna se mai află și o bis. de lemn, atribuită prin tradiție lui Dragoș-Vodă și adusă de la Volovăț de Ștefan cel Mare, precum și bis. „Din peșteră”, un mic lăcaș rupestru. ◊ Evanghelia de la Putna v. evanghelie.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink