PUSTNICÉȘTE adv. Ca pustnicii. – Pustnic + suf. -ește.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUSTNICÉȘTE adv. În felul pustnicilor; ca pustnicii. /pustnic + suf. ~ește
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUSTNICÉȘTE adv. v. ascetic, sihăstrește.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pustnicéște adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUSTNICÍ, pustnicesc, vb. IV. (Rar) 1. Intranz. A duce viață de pustnic. 2. Refl. A se face pustnic. [Var.: pusnicí vb. IV] – Din pustnic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PUSTNICÍ ~ésc intranz. 1) A fi pustnic; a sihăstri; a schimnici. 2) A face să se pustnicească. /Din pustnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE PUSTNICÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni pustnic; a se sihăstri; a se schimnici. 2) fig. A trăi izolat de lume (ca un pustnic); a se sihăstri; a se schimnici. /Din pustnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUSTNICÍ vb. a (se) schimnici, a (se) sihăstri, (reg.) a (se) pustelnici. (A ~ departe de lume.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pustnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pustnicésc, imperf. 3 sg. pustniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. pustniceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink