PUPÍL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PUPÍL ~ă (~i, ~e) m. și f. Copil orfan aflat sub tutela cuiva. /<fr. pupille, lat. pupilus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUPÍL, -Ă s.m. și f. Copil (băiat sau fată) minor aflat sub tutela cuiva. [Cf. fr. pupille, lat. pupillus, pupilla].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PUPÍL, -Ă s. m. f. minor aflat sub tutela cuiva. (< fr. pupille, lat. pupillus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pupíl s. m., pl. pupíli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink