PUPÍC, pupici, s. m. (Fam. și în limbajul copiilor) Diminutiv al lui pup. – Pup + suf. -ic.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pupíc s. m., pl. pupíci
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pupic, pupici s. n. (dim. – mai ales la pl.) sărut
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink