PUNGĂLITÚRĂ, pungălituri, s. f. (Pop.) Faptul de a pungăli; (concr.) cusătură neîngrijită, neglijentă; pungăleală. – Pungăli + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUNGĂLITÚRĂ s. v. pungăleală.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pungălitúră s. f., g.-d. art. pungălitúrii; pl. pungălitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink