PUNCTULÉȚ, punctulețe, s. n. Punctișor. – Punct + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUNCTULÉȚ s. punctișor, (rar) punctuliță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

punctuléț s. n. (sil. punc-), pl. punctuléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink