PUNCTIȘÓR, punctișoare, s. n. Diminutiv al lui punct; punctuleț. – Punct + suf. -ișor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUNCTIȘÓR s. v. punctuleț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

punctișór s. n. (sil. punc-), pl. punctișoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink