pufár, pufáruri, s.n. (reg.) 1. nisip foarte fin. 2. zăpadă măruntă, prăfuită.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PÚFĂR, pufere, s. n. Rondelă de cauciuc, material plastic etc., pe care se sprijină unele aparate pentru a preveni alunecarea lor. – Din germ. Puffer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

púfăr s. n., pl. púfere
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink