PUDRÁRE s. f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei. – V. pudra.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei; pudraj. [< pudra].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁRE s. (rar) prăfuire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pudráre s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁ, pudrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) da cu pudră (pe față), a (se) farda cu pudră; a (se) pudrui. 2. Tranz. A acoperi cu un strat subțire de pulbere (de făină, de zahăr etc.). – Din pudră. Cf. fr. poudrer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PUDRÁ ~éz tranz. 1) (fața, pielea, părul) A da cu pudră (pentru a face să capete un aspect plăcut, pentru a trata, a proteja etc.). 2) (preparate culinare, în special copturi) A presăra cu zahăr pudră. /<fr. poudrer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) da cu pudră. 2. tr. A presăra praf pe o suprafață oarecare. [< fr. poudrer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁ vb. I. tr., refl. a(-și) da cu pudră. II. tr. a acoperi cu un strat de zahăr pudră. ◊ a presăra un medicament sub formă de praf pe suprafața pielii. (< fr. poudrer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDRÁ vb. (rar) a prăfui, (înv.) a pudrui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pudrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 1 sg. pudréz, 3 sg. și pl. pudreáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink