PUDOÁRE s. f. Sentiment de sfială, de jenă, de decență manifestat în comportarea cuiva; pudicitate; p. ext. curățenie morală. ♦ (Jur.) Castitate, virginitate. ♦ Atentat la pudoare = infracțiune care constă în încercarea de a viola o femeie. – Din lat. pudor, -oris, fr. pudeur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDOÁRE f. 1) Sentiment de decență în comportare; rușine. 2) Curățenie morală; castitate. /<lat. pudor, ~oris, fr. pudeur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDOÁRE s.f. Sfială, sfiiciune; atitudine decentă; rușine; (p. ext.) curățenie morală, castitate. [Gen. -orii. / < lat. pudor, cf. it. pudore, fr. pudeur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDOÁRE s. f. sentiment de sfială, de rușine, de jenă, de decență; (p. ext.) curățenie morală, castitate; pudicitate. (< lat. pudor, fr. pudeur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PUDOÁRE s. 1. v. bună-cuviință. 2. v. inocență.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pudoáre s. f., g.-d. art. pudórii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink